Lacrimi amare

da, nu încetez să plîng! plîng pentru că plec, plec ... nu ştiu unde şi nu ştiu la ce. Dacă înainte să vin în Finlanda tot nu ştiam ce mă aşteaptă dar eram "excited" pentru că după auzite am aflat că ţara e super bună, acum ştiu unde plec şi de asta mă tem. Mă tem de zilele triste, de zilele plictisitoare cînd vrei pur şi simplu să dispari din Terra, să zbori undeva mai departe cît nu te vede nimeni. Cît de fericită sunt că în Finlanda am putut să zbor cînd aveam nevoie să stau în patru ochi cu gîndurile mele. Pădurea era cosmosul meu şi nimic niciodată nu m-a liniştit atît de bine cum a făcut-o Finlanda. Toate problemuţele cu bani par aşa un fleac acum în comparaţie cu toată experienţa pe care am trăit-o în Suomi...
Plîng, pentru că... n-am cuvinte... pur şi simplu plîng pentru că nu vreau să plec de aici, pentru că dacă plec vreau să mă mai întorc. Da! Finlanda e PRIMA ţara în care vreau să mă întorc , VREAU SĂ MĂ ÎNTORC!!!
   Cred că atît de amar am plîns numai cînd am pierdut pe mămica şi mai vreun timp după asta...